Duki Popovici, un Andrei

Iubitorii forbalului din vestul României știu cine a fost Duki, una dintre legendele presei sportive de aici.
Unul dintre Andreii mei cei mai dragi, plecat, iată, de 9 ani.
Atunci când l-am petrecut pe ultimul drum, a trebuit să vorbesc la catafalcul lui și am povestit ceea ce am să scriu acum.
Când am pornit la drum, în 1990, cu revista ”Sport” a lui Marian Dănilă, printre cei chemați - în toate sensurile - a fost și Duki Popovici. Eram prieteni la cataramă de vreo 4-5 ani.
A făcut parte din prima mea echipă, alături de Radu Suciu, Adrian Pop (secretar de redacție), Lucian Ghiorghiu, Bela Horosz, Cornel Bogdan și Dan Tapalagă.
La articolul de debut, i-am schimbat semnătura din Andrei Popovici în Duki Popovici.
A doua zi a venit furios la mine și mi-a reproșat că ”stari”, adică ”bătrânul”, o să fie nedumerit că fiul lui nu a apărut cu numele de botez.
Ca să mă scot, am bravat și i-am spus că, peste ani, nimeni nu va mai ști că pe Duki Popovici îl cheamă Andrei!

PS Am găsit, pe net, ceea ce am scris chiar atunci: http://www.fotbalvest.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=3

Deosebirea dintre Palmier și Băsescu

Palmierul e un copac ce dă palme grave în Palma de Majorca și nevinovate în Palma de Minorca.
Spre deosebire de palmier, Băsescu dă palme nasoale, împuțite, populare de Referendum.
Aceste palme se numesc științific Palme peste Bot.
Din păcate, nu au putut fi selectate imagini cu Palma lui Băse peste Botul Politic.

De ce, totuși, nu se întoarce în mormânt Brătianu

Fiindcă e curios să vadă până unde/când îl pupă în cur Crin pe Mircică.

Băse e candidatul Partidului Referendum

Antonescu nu a pierdut, deocamdată, nimic.
Dar are de pierdut totul în turul 2. În principal, Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, cu care a defilat în vest mai ales.
În vreme ce și Băse, și Geoană pornesc de la zero, Antonescu pornește de la plus. 22 la sută e un procent bun și a marcat o prestație excelentă.
Dificultatea PNL începe abia de acum.
Crin nu va putea spune nimic electoratului său, fiindcă PNL se va acoperi definitiv de penibil dacă îl va susține pe Iliescu.
Geoană va fi candidat al Partidului Anti-Băse, în timp ce Băse tocmai a fost alesul Partidului Referendum.
Două curente de opinie se vor ridica împotriva lui Băse: cei care îl detestă prin lupa ideologică a partidelor și cei care îl detestă prin lupa trecutului securistic.
Trimiterea la CNSAS a dosarelor Securității probabil că se va întoarce acum împotriva lui Băse. Fiindcă turnătorii și securiștii s-au adeverit a fi mult mai mulți. Inclusiv în rândurile PD-L-ului, dacă mi se permite a observa.
Dacă Patriciu tace cu Adevărul scris, nu rostit, Crin ar trebui să iasă în fața alegătorilor săi și să le spună cui vor să lepede țara.

Cum a fost Băse la confruntare

Neutru spre slab.
Nu știu dacă a premeditat asta. Poate că se ține pentru finală.
Povestea cu turcu botezat e fără miză. Mai bine românea un secui. Sau pedelea hrebenciucul.
Geoană a izbit-o cu gineritu în gard atunci când a spus că fapta lui cea mai bună e că nu a dat-o pe soacră-sa afară din casă. Din care casă? Fiindcă aia de serviciu nu era a lui, așa că instinctul său creștin-ginericos e anulat ipso facto.
Crin a mișcat bine până l-a trecut ilegal prin Vama alegerilor pe Tudor Chirilă.
Chirilă a fost valabil în 2004 ca slogan PSD cu albumul Am să mă întorc bărbat.
Eu sper să câștige Bob Dylan și să fredonesc Blowin' in the Wind, pe care însuși A. Păunescu l-a tradus, premonitoriu, Vânare de Vântu.

Prețul corect al unui parlamentar

Astăzi am fost la o emisiune despre Referendum la Radio Timișoara.
Domnișoara/doamna ce modera emisiunea m-a prezentat ca pe un reprezentant al societății civile. Sunt onorat (Honoré plus que Balzac), dar am onoarea de a nu mă reprezenta decât pe mine.
Din cele spuse de colegii de microfon am aflat că un parlamentar costă 6 lei/cap de român/an.
Necazul e că românii vor să mai treiere din băieții ăștia la referendum fiindcă,deocamdată, avem parlamentari de 2 lei.

Cine îl sfătuieşte prost pe Băsescu?

Mă îngrijorează ceva la Băse: nu mai e proaspăt!
Cred că sfătuitorii l-au cam nivelat la apariţii şi discurs.
E un preşedinte imperial cu o suită de marchizi şi conţi ai Portocaliului.
El, care era fermecător de unul singur şi fără susţinere.
Fiindcă Băse sprijină, deci nu poate fi imaginat sprijinit.
E cam prea sofisticat în discurs şi adesea ai impresia că se justifică.
Or, sinceritatea lui brutală şi autentică e mult mai bună decât orice argument sau explicaţie.
Fiindcă e un animal politic de rasă, nu cred că Băse trebuie "dresat" la discurs. Dimpotrivă, el trebuie lăsat, instigat să fie el însuşi.
Altfel, începe să semene tot mai mult cu cine nu trebuie.
Cel mai mult însă mă îngrijorează faptul că nimeni nu îl mai tutuieşte prin ţară.
Atunci când a câştigat prezidenţialele, în 2004, într-o emisiune în direct de la radio, un român a început aşa dialogul lui că noul preşedinte: "Auzi, Trăiene..."
Restul nu mai conta.
Acum, orice Dumneavoastră contează!

Eugenia cu miros de căcat octanic

Am scris ani buni articole despre fotbal.
Cititorii de presă sportivă se împart în două: în cei care țin cu o echipă și în cei care nu țin.
Psihologia microbistului e clară. Orice ar face echipa ta e minunat, orice reușeste echipa adversă se datorește arbitrului.
În România de acum, există doar două echipe. Echipa lui Băse și echipa lui ContraBăse.
În echipa lui ContraBăse joacă cluburile PSD, PNL, UDMR, și aproape toată presa.Cu două vârfuri ce s-ar fi cuvenit să îi facă să înroșească și pe CTP, și pe Turcescu: Sorin Roșca Stănescu și Bogdan Chireac.
Câtă vreme în echipa asta joacă Vântu, Voiculescu, Patriciu, Norica Nicolai, Iliescu, Geoană, Vanghelie, Hrebenciuc, sunt necondiționat microbist Băsescu.
O să îmi fac legitimație de Pupincurist TB, fiindcă prietenii mei sunt în liga asta.
Mă scuzați, nu servesc Eugenia cu miros de căcat octanic.

The Zidul, de Roz Floyd

Zidul Berlinului a fost un câine corcit de dog sovietic cu blană de ciment german gata ghimpată.
Zidul românilor a fost verde: o copertă de pașaport.
În zidul românilor igrasia stătea păzită de grăniceri. Ca și apa Dunării dinspre Iugoslavia.
Umbra zidului berlinez a fost plumburie.
Noi am avut orașe-ziduri la graniță.
De la Eminescu încoace, pe românește, ”zid” obișnuia să rimeze cu ”Baiazid”.

Shopping sau Cheltuieling?

Chell Thuitor, adică zeul cu portofel gros și calviție strălucitoare, a fost internat la Spitalul Județean din TM pentru un transplant în premieră mitologică.
Zeul nostru, cu templu în supermaket, a fost tunat cu un deget în plus.
(Pictura și sora mai mică, literatura, e martoră în procesul celor cu 6 degete la o mână!)
Cu care sau va număra banii sau va împinge dopul unei sticle de vin într-un cămin studențesc.
Sărac, dar erect.

Corneliu V. Nistorescu

Oare de ce ţine cu orice preţ dl Cornel Nistorescu să treacă glonţ pe lângă propria-i onorabilitate?
Bani are destui, a scris cărţi de reportaj care au făcut istorie, a condus "Evenimentul zilei" ani buni, a avut parte de femei frumoase, de glorie, de recunoaştere. De talent.
Ce îl orbeşte acum în asemenea hal încât se acoperă singur de hemoragia propriilor bale?
Ce tiroidă antibăsesciană i-a crescut în aşa hal încât, în loc de transpiraţie, respiră dejecţii de nespus nici în gând?!
Oare cum a putut să dea drumul unor asemenea lături în "Cotidianul" despre Tismăneanu, Patapievici sau Mihăieş, ca să nu citez decât trei dintre cei murdăriţi?!
Există, în orice ură, cred eu, o limită de care nu se poate nicicând trece: copiii şi morţii.
Deocamdată, Domnul Cornel Nistorescu a dărâmat un tabu.
Urmează, evident, să fie bălăcăriţi şi copiii celor în cauză.

Sexualitatea lui A. Năstase. Homonimii, devieri.

Despre dl Năstase nu se poate spune cu precizie dacă este bărbat.
Deviat de la drumul Parchetului de către colegii parlamentari, Domnia sa a acceptat, ipso facto, să se preschimbe, din bărbat, într-o neregretată Mătuşă Postmortem.
Acest fenomen e mult mai relevant politic decât presupuse accidente biografice ale Domniei Sale.
Cum ar fi, conform formulei miliţieneşti a dlui Cozmin Guşe, "faptul de a fi practicat" sau nu "relaţii homosexuale".
Așadar, nu are nicio importanță dacă dl Băsescu ar fi vrut să folosească sau nu astfel de probe despre dl Năstase în campania de la prezidenţialele trecute.
Cei mai virtuoşi îşi amintesc însă că, la un moment dat, C.T.P., moderatorul întâlnirii dintre cei doi candidaţi, ar fi făcut referire la un articol din "România Mare", iar T.B. a avut o mişcare involuntară de jenă şi de refuz.
În fond, chiar dacă ar fi așa, e în tradiția stângii politice americane și europene să sprijine minoritarii de orice coloratură.
Mai grav e că, dacă Olguţa Vasilescu ne sufocă mereu la Realitatea TV, PSD-ul va semăna, tot mai abitir, cu România Mare. La sex.

Poate că, în islam, tenisul feminin e un fel de canibalism vegetal

Pe ecranele Samsung disting perfect nuanțe din transpirația surorilor Williams, iar difuzoarele scuipă icnete de locomotivă în rut.
Picioarele goale, atletice, sânii și fesele bombate ale unor gigantice zeități africane contrastează, ca într-un film interzis democrațiilor sub 18 ani, cu fundalul unei civilizații strânse, pentru femei, sub fileul de feregea.
Nici nu știu ce să admir la acest minunat dezacord: privirile absente ale șeicilor sau mirarea caucaziană a unui cuplu de bătrâni în fața acestui duo de jazz recent eliberat din sclavia gravitației.
Cântând din voce și la coardele Wilson în, deja, semiluna noiembrie.