sâmbătă, 12 mai 2012

Mic eseu despre cuvintele „doamnă” și „domn”

Mă topesc de plăcere de fiecare dată când, vorbind la telefon cu o persoană necunoscută, aceasta se prezintă așa: ”Doamna sau Domnul Popescu la telefon!” 
Infinite delicii are varianta feminină: ”Doamna doctor Popescu” în cazul în care doamna Popescu este o casnică soție de doctor.
Atunci când sună la interfonul blocului, doamna care face curățenie se prezintă așa „Sunt Doamna femeie de serviciu”.
Mă enervează la greu interjecția „domle” folosită anapoda, însă am surâs complice urmărind o emisiune în care interlocutorul Doamnei Norica Nicolai avea acest tic.
Formula „Domnu Dan” cu care este alintat-respectat Dan Diaconescu îi adaugă cuvântului „domn”, cu consistență voievodală,  un son aparte: ceva între Roin Hood și Popey Marinarul.
Mă îngrijorează enrom faptul că presa nu folosește formula „doamna Oana Zăvoranu”, ci numai „doamna Mărioara Zăvoranu”. Ambele sunt cel puțin la fel de „doamne”.
Realitatea TV, care știe ce însemnă respectul față de adevăratele valori naționale, a punctat starea exactă a națiunii atunci când crăinicuța a spus șoptit așa:
”Domnul Sile Cămătaru...”

1 comentarii:

Lotus spunea...

Păi fiecare prefix pe care ni-l punem spune ceva despre noi, nu? Chit că nu neapărat ceea ce vrem noi să spună.

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More

 
Design by Free WordPress Themes | Adapted by Iulian