După alegerile pentru Senatul Universității de Vest am fost sunat de câțiva colegi sau prieteni din Universitate care mi-au spus că, de acum înainte, eram dator să candidez la funcția de Președinte al Senatului. Obținusem 452 de voturi din 559 de voturi exprimate și eram, cum se spune, în pole position. Sigur că o asemenea popularitate obligă, însă nu e totul. Sau nu e neapărat și un diagnostic sau un pașaport pentru o asemenea postură. În cazul meu, acum, de pildă nu e. Și am să enumăr cele 5 motive pentru care nu mi-am depus candidatura la președenția Senatului: 1. Nu sunt potrivit. 2. Nu sunt îndeajuns de competent. 3. Nu am experiența necesară. 4. Nu asta așteaptă de la mine cei care m-au votat! 5. Din experiența mea de director știu ce greu e să împarți sărăcia și nemulțumirea! În fraze mai dezvoltate, nu sunt eu persoana cea mai potrivită, fiindcă, din perspectiva funcției mele de director al Muzeului de Artă, o nouă căftăneală, chiar așa onorifică cum e, ar fi sunat, ”ca dracu”. Dacă o persoană cu statutul meu social ar fi candidat la o asemenea funcție, la rându-mi aș fi gândit că suferă de ”complexul Eugen Simion”, eternul prezident al tuturor comitetelor și comițiilor. Deși președintele Senatului este o funcție doar de reprezentare și, conform Art. 208 (2) din Legea Educației, ”conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul”, e de observat că nu e tocmai floare la ureche să reprezinți Senatul din perspectiva unor, adesea, insolubile și toxice probleme. Fiindcă sunt nou în Senat, nu cred că mă plasez cel mai bine într-o asemenea poziție. Nu am făcut parte din niciun grup de influență și nici nu am în beci cadavrul cuiva pentru a fi un exemplar de haită, așa cum prea adesea se întâmplă aici. Așa că vă rog să adăugați încă o gravă deficiență: naivitatea. Ceea ce nu face neapărat bine la ten!!! Câtiva dintre colegi m-au asmuțit spre candidatură spunându-mi că, în fine, ”vom avea și noi omul nostru”. Alt diagnostic greșit: nu sunt omul nimănui! Nici în CNADTCU, atunci când s-au respins două teze penibile de la UVT, nu am sărit în apărarea celor în ofsaid fiindcă nu eram acolo în calitatea de membru al vreunei galerii de fotbal, ci în calitatea mea de intelectual. Sper! Nici nu am dat și nici nu dau telefoane fostului ministru Funeriu pentru a pune pile cuiva. Sunt omul facultății mele doar pentru ca asupra ei să nu exercite tot soiul de presiuni și abuzuri, așa cum s-a întâmplat în ultimii 7 ani! Așadar, cred că sunt mai folositor facultății mele nu în postura de președinte, ci în cea de gură mare. La un moment dat, unii dintre universitari mi-au sugerat să candidez la președinția Senatului împotriva fostului rector, Dl. Prof. dr. Ioan Talpoș. Acest lucru este cu atât mai puțin o miză pentru mine! Domnia sa, iată, este singurul candidat care și-a depus candidatura! Profit de faptul că Prof. dr. Ioan Talpoș e, concomitent, și Rector, și senator, pentru a-i reaminti o mai veche și enervantă curiozitate de-a mea. În virtutea Legii 544, anul trecut în vară i-am adresat o cerere scrisă pentru a afla cât NE-a costat conferința Principelui Radu Duda. Fiindcă, până astăzi nu mi-a răspuns!
luni, 27 februarie 2012
duminică, 26 februarie 2012
O propunere legislativă din Republica Nașiotă Română: Declarația de nășit!
Instituția Nășitului în România e una cu mult mai importantă decât pare. Că este vorba despre nășitul de buric sau nășitul de cununie, asta nu prea are mare importanță. De la oameni politici, la șefi de poliție, șefi sau înalți ofițeri din servicii, prefecți, judecători sau decidenți din diverse domenii, ne trezim că prea mulți sunt nași ai unor indivizi din lumea interlopă, bandiți, mafioți sau inși din lumea afacerilor subterane. Astfel că, în calitatea mea de cetățean al Republicii Nașiote România, mă văd nevoit să cer tuturor celor care se află în serviciul public, să declare și cantitatea de FB și FC/NB și FC (Nași de Botez și Nași de Cununie, respectiv Nași de B. și Nași de C.). O asemenea informație e mult mai valoroasă decât pare la prima vedere, fiindcă are o exacitate mai accentuată cu privire la cinstea sau integritatea celor în cauză. Sigur, dacă se poate, să se treacă și sumele oferite sau primite în momentul rostirii celebrei formule, de altfel inexacte în România, ”De la mine puțin, de la Dumnezeu, mai mult!”
miercuri, 22 februarie 2012
Senzațional: Giovani Becali e adevăratul conte de Sighetu Marmației!
Da, domle! Ăsta-i Giovani Becali, Don Giovani fără frică! Așa se face cu nesimțiții ăștia de judecători care au tupeul să se ia de cei mai mari procuratori ai neamului românesc din iarba arenelor. (Oare am scris bine: procurator sau procuror?) Da, de la paharul de apă aruncat de tribunabilul Vadim în moaca executorului judecătoresc nu m-am simțit mai bine. (Oare am scris bine: tribun sau tribunabil?)Ei și ce că Don Giovani e mai nervos și explodează în serie? Păi la Sighet nu s-au petrecut explozii în serie fiindcă n-au știu ăia să oprească gazul firmei consilierului de Sorin Oprescu? (Oare am scris bine: să oprească sau să Oprescu?) În fine, o să vină Becaliii la putere și o să vedem noi ce zeghe de Alain Delon o să purtăm, vară-iarnă. Apropo, de ieri, avocatul lui Giovani a propus Academiei Române, cu amabilitate, să se scrie football și să se pronunțe chiar futbol.
marți, 21 februarie 2012
Premiul "Petre Stoica" pentru 2011 - Dorin Tudoran
Premiul „Petre Stoica” pentru poezie, ediţia 2011, instituit de Fundația PAX 21 Timișoara, a fost acordat scriitorului Dorin Tudoran, în cadrul unei ceremonii organizate vineri 17 februarie a.c., la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara. Premiul se acordă, pentru întreaga activitate poetică, scriitorilor de referință ai literaturii române, personalități care, într-un anumit moment al vieții, au fost în apropierea poetului și traducătorului Petre Stoica. Despre personalitatea complexă a laureatului, atât în domeniul literaturii, cât şi în câmpul angajării civice, au vorbit domnii Cornel Ungureanu – Preşedintele Filialei Timisoara a USR, Petru Ştefea – preşedintele Fundaţiei PAX 21,
şi Şerban Foarţă. Prezenţa la Timişoara a lui Dorin Tudoran a fost marcată şi de spectacolul “X milimetri din Y kilometri”, în regia Gianinei Cărbunariu, găzduit de Teatrul Maghiar din Timişoara, în seara aceleaşi zile. Dramatizarea are la bază documente din dosarul de securitate al lui Dorin Tudoran, apărut la Editura Polirom, sub titlul “Eu, fiul lor – dosar de securitate” în anul 2010. Dorin Tudoran este al doilea laureat al acestui premiu, instituit de Fundaţia PAX 21 din Timişoara, după dispariţia poetului Petre Stoica, plecat la Poezie în 21 martie 2009. Primul laureat al premiului a fost scriitorul Şerban Foarţă.miercuri, 15 februarie 2012
Petre Stoica, la 81
marți, 14 februarie 2012
Cum scap în caz de tulburări grave. Planul lui Mircea Pora!
Draga M., Conform planului XM/4b,vei părăsi orașul la caz de tulburare, prin Porta Vittoria (noul nume al ieșirii spre Ghiroda), mascat în gugulan, într-un car cu mere. Jumătate din mere false, căci mai părăsește unul orașul tot ca și gugulan fiind nevoie de ceva mere bune și pentru el. După Recaș rămâi cu un singur cal, cel orb. La provocări culturale nu răspunzi peste nivelul revistei unde ai lucrat. Intrebat dacă la Topolovăț s-a născut un mare scriitor, aplici formula "mukles". Dacă se pune presiune, îl livrezi pe Boldureanu, fără a și spune ca l-ai citit. In rubricile tale de valorizare, după cele spuse mai sus, plus merite literare mari, mă treci de la f. inteligent la sclipitor, scris cu S mare și semn de exclamare la urmă! Sunt alături de tine, Doktor drag, Doktor prețuit. Mircea Pora
luni, 13 februarie 2012
3 întrebări de cod galben-portocaliu
1. Cine sunt patronii firmelor cu care Primăria Timișoara are contracte de dezăpezire? 2. De câți ani au aceste contracte? 3. Care sunt clauzele prin care s-au prelungit acele contracte?


luni, februarie 27, 2012
marcel tolcea

