18 decembrie 1989, dimineața, la prânz și seara

La 18 decembrie 1989, România închide frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS şi Bulgaria. Nicolae Ceauşescu, aflat în Iran, arată în faţa parlamentului acestei ţări că succesele înregistrate în România în dezvoltarea economică şi socială au drept rezultat o ţară stabilă şi echilibrată, fără a menţiona masacrul ce începuse la Timişoara. Guvernul român decretează stare de necesitate pe întreg teritoriul ţării, după reprimarea sângeroasă a manifestanţilor din acest oraş. (Lucian-Vasile Szabo, "Timişoara", nr. 113/1990) **** Postul de radio "Europa Liberă" dă primele veşti luni, 18 decembrie: "În Timişoara se moare. Televiziunea tace. În lipsa tovarăşului, plecat în pelerinaj la mormântul lui Komeyni, tovarăşa hotărăşte să transforme Timişoara într-o nouă Guernică".**** Marţi, "Europa Liberă" informează că la Timişoara sunt mii de morţi. Se transmite o casetă pe care se aud împuşcături şi ţipete. (Mihail Decean, O enigmă care împlineşte şapte ani)**** În dimineaţa zilei de 18 decembrie a sosit pe cale aerului, cu două avioane militare AN-24 sau AN-26 (având o capacitate de 48-50 locuri), un grup de luptători U.S.L.A. Aceştia au fost cazaţi la Brigada de Securitate de pe strada George Bariţiu. Pe lângă uslaşii veniţi de la Bucureşti, în Timişoara au mai participat la represiune o parte din securiştii de la Serviciul Filaj, anumiţi rezervişti M.I. colaboratori, o parte din cadrele active ale Inspectoratului M.I. În câteva din apartamentele aflate în custodia Serviciului Filaj s-au găsit armament special, muniţie, aparatură de radio-emisie-recepţie. Unii dintre rezervişti ocupau diverse funcţii în intreprinderi şi instituţii. În mai multe cazuri, ei au tras chiar din incinta acestor instituţii. Din fostul sediu al Fondului Plastic s-a tras prin geamul exterior înspre fosta Piaţă Vasile Roaită. Colaboratorii au fost oameni cu funcţii importane care aveau acces la arme mai deosebite, cum ar fi carabina BARS, de fabricaţie sovietică, calibru 5,6X39. Câteva cutii cu cartuşe aferente acestui tip de armă s-au găsit, din întâmplare, într-un container de gunoi. (Iosfi Costinaş, "Timişoara", 28 nov. 1991)**** Referitor la "instigatorii" din primele zile ale revoluţiei, Vladimir Petrescu publică un articol în "Timişoara", nr. 60/1990. Astfel, aflăm că militarii susţin că manifestanţii eru împărţiţi în 4 categorii distincte: 1. cei care au atacat direct unităţi militare; 2 – cei care au produs acte de vandalism cu scopul şi de a fura; 3 – observatori neutri; 4 – revoluţionari propriu-zişi. Observatorii imparţiali afirmă că la Timişoara au acţionat nu numai "revoluţionari", ci şi o categorie de oameni, extrem de agresivi, care au devastat, au spart, au incendiat, au furat. Cele două categorii păreau distinct între ele. Aceşti oameni aveau rolul de a imprima un caracter violent acţiunilor. Pe acest fond, nişte staţii ale militarilor au prins din eter toate convorbirile dintre securitate şi miliţie. În data de 18 decembrie, un misterios "Bossu" din Bucureşti era foarte nemulţumit când i s-a raportat că în Timişoara este linişte. "Bossu" dă replica: "Dom'le, ce faceţi? De ce aţi liniştit-o? Porniţi muncitorii, doar aveţi oamenii voştri printre ei. Să iasă muncitorii şi retrageţi armata. Faceţi imediat asta. Imediat! Să nu fie linişte în Timişoara!". Puţin mai tărziu, "Bossu" transmite: "Ăştia sunt tâmpiţi, în ce au tras? Explicaţii-i boului de Rotariu că nu-i voie să tragă. Explicaţii cretinului despre ce-i vorba!" Se pare că nu toţi fuseseră informaţi în timp util despre modul în care trebuiau să acţioneze. ***** Inculpatul Corpodeanu Ion, în ziua de 18 decembrie 1989 s-a ocupat personal de constituirea, în diferite zone ale oraşului, a 8 dispozitive de luptă formate din ofiţeri şi subofiţeri înarmaţi, nominalizându-i pe fiecare în parte. A recunoscut că a desfăşurat activităţile reţinute în starea de fapt, menţionând că gen. Mihalea "... a dat ordin să constituim cele 8 dispozitive". Cu privire la operaţiunea de ridicare a cadavrelor declară: "col. Chircoiaş şi dr. Golea, care au fost prezenţi tot timpul, indicau care anume cadavre să fie duse la autodubă. Mai arăt că operaţiunea de încărcare a cadavrelor s-a făcut prin stingerea luminii de pe perimetru, dispoziţie care a fost dată de col. Chircoiaş". Nuţă Constantin a fost acela care în seara zilei de 18 decembrie, a convocat pe Mihalea Velicu, Emil Macri, Filip Teodorescu, Traian Sima, Nicolaie Chircoiaş, Deheleanu Ion şi Corpodeanu Ioan cărora le-a transmis ordinul de a se ridica cadavrele de la morga Spitalului Judeţean şi de a le transporta la Bucureşti. Cu acest prilej s-a stabilit ca inculpatul Nicolae Chircoiaş să coordoneze activitatea de "selecţionare" a cadavrelor, Ion Deheleanu să asigure un autovehicul frigorific de mare tonaj; Corpodeanu să desemneze ofiţerii de miliţie care urmau să ridice cadavrele din morgă şi să le încarce în autovehicol (Veverca Iosif, Avram Gheorghe, Meşea Eugen, Preda Laurenţiu, Grui Tiberiu, Peptan Eugen). La Proces, Chircoiaş va declara: "În dimineaţa de 19 decembrie 1989, ora 10 am mers la spital din ordinul gen Nuţă şi am ridicat, cu concursul direct al doctorului Golea registrele de internare, registrul de la blocul operator şi fişele de mişcare a bolnavilor, în total 12 caiete. În ziua de 21 decembrie 1989, orele 16,30, Nuţă mi-a ordonat să distrug registrele. Nu le-am distrus, dar mi-am extras date. În 22 decembrie 1989, când la radio şi TV se făcea apel ca trupele M.I. şi M.Ap.N. să se predea l-am văzut în curte pe gen. Nuţă care se îmbărca într-un ARO şi mi-a strigat să distrug totul şi să plec, ceea ce am şi făcut." După ce autotrenul frigorific nr. 21-TM-2701, condus de şoferul Dorel Geaca, a fost încărcat, a plecat spre Bucureşti. Şoferul, însoţit de Valentin Ciucă, a fost singura persoană care a participat la aceste eveniment fără să ştie, însă, ce transportă. Potrivit înţelegerii, autovehiculul a fost aşteptat la km 36, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, de o echipă condusă de Baciu Ion, şeful Direcţiei Economice din I.G.M. (Iosif Costinaş, "Timişoara", 28 nov. 1991)