Relația Băsescu - Rege a trecut prin epoleții de colonel ai Principelui Duda

De mai multă vreme tensiunea dintre Traian Băsescu și Rege face deliciul galeriei mediatice. Am scris despre asta în clipa în care Președintele României a făcut niște afirmații care îi aparțineau, de fapt, cetățeanului Băsescu. M-au iritat fiindcă, în ipostaza mea de român și de creștin ortodox, Regele și dimensiunea spirituală a românilor se află într-un raport pe care îl definește un cuvânt amețitor de adânc: Taina mirungerii Sale ca Domn. In fine, nu despre o asemenea asumare a trupului spiritual pe care a împlinit-o Biserica în clipa în care l-a uns ca Rege pe Mihai vreau să scriu acum. Acum vreau să pun cap la cap niște date pe care le cunoaștem cu toții. Mai întâi, faptul că Principele Duda, după căsătoria cu Principesa Margareta, a urcat în ierarhia militară, fiind, de mai mai mulți ani, colonel al Armatei Române, o calitate în care a adus servicii notabile țării pe plan extern. Ceea ce nedumerește de îndată este modestia gradului de colonel într-o țară în care numărul accentuat al generalilor exprimă, încă o dată, revanșa românească asupra proverbului cu plăcintele și războiul. Cu alte cuvinte, bănui că cineva nu l-a dorit general pe Principe. Or, cine altul putea fi persoana decât Prezidentul. Presa a speculat asupra unor proiecte de promovare a Principelui Radu venite din partea unor foșți lideri ai serviciilor secrete românești. Nu e exclus ca o asemenea ipoteză să i se fi descris și Președintelui, drept pentru care acesta să fi amânat generalizarea Prințului consort. Ceea ce nu rămas fără reacție: Președintele Băsescu nu a fost invitat la nunta de diamant a Regelui, astfel că la masa festivă, alături de Domnul Constantinescu a băut Feteasca prezidențială chiar Domnul Ion Iliescu. În clipa în care Regele a întrebat unde este președintele în exercițiu, Principesa Margareta și Principele Radu au evitat un răspuns. Se întâmpla în iunie 2008 și, doi ani mai târziu, Băsescu își lua prima revanșă ca naș al unui Fake Prince, fiul lui Paul și al Liei. În 2009, Radu Duda și-a anunțat candidatura la prezidențiale, după care a renunțat. Și azi sunt semne de întrebare cu privire la persoanele care i-au sprijinit candidatura. De la Motanul Felix Voiculescu, până la Dinu Patriciu. Apoi au urmat reacțiile pe care le știm din imediatul apropiat. Lumea i-a reproșat deja lui Băsescu ceea ce era de reproșat. Dar să nu îl inviți pe Președintele României după ce, în plenul Parlamentului i-a adus un omagiu în 2006, cu ocazia Raportului Tismăneanu, mi se pare că aduce a ghiolbănie. Poate că mă înșel, dar povestea asta a trecut clar din epoleții Principelui Radu în bila prezidențială.