După cum se pare, Dl Toader Paleologu scrie Cluj-NaBOCa

Recenta declaraţie a fostului ministru al Culturii, Dl. Toader Paleologu, cu privire la susţinerea oraşului Cluj-Napoca sau a Iaşului în cursa pentru titlul de capitală culturală europeană mă trimite la una dintre cărţile ilustrului său tată, Alexandru Paleologu, Bunul simţ ca paradox.
Vreau să spun că, uneori, bunul-simţ e o formă paradoxală de... amnezie. Sau de rea-credinţă.
Sigur că Dl Gheorghe Ciuhandu nu e pedelist, dar asta nu are nicio importanţă pentru datele problemei. Şi că, în eventualitatea succesiunii oricărui alt primar, Timişoara tot Timişoara rămâne: cel mai multicultural oraş al Europei, declanşatorul Revoluţiei române, un model de viaţă împreună, şi nu unul de tolereanţă, aşa cum aiurea tot aud. (Toleranţa presupune o poziţie superioară a cuiva care te acceptă. Timişoara e un model de NORMALITATE, iar dovada cea mai clară e că atât românii, cât şi germanii, maghiarii, sârbii, evreii sau cine or mai fi se legitimează, în afara Timişoarei, cu un cuvânt luminos: "timişorean".)
Vreau să spun că, oricum, cea mai importantă comoară culturală a Timişoarei e tocmai această diversitate, şi nu neapărat oamenii de cultură, instituţiile sau trecătoarele evenimente ce pot fi oriunde create.
Drept pentru care îi îndemn pe toţi oamenii politici, indiferent de partid, să îşi scrie pe inimă, cu un stilou de tatuaj, cu cerneală violetă, doar atât: Timişoara, capitală culturală europeană.
Şi să spună, scrie, arate răspicat, în fiece zi acest Crez!