luni, februarie 14, 2011
marcel tolcea
Un dinam îndrăgostit de Roată,
Într-o seară, îşi apropie obrazul
De Rotunda Roată Domnişoară
Şi îi spuse tandru: “Dintre toate,
Tu îmi eşti mai dragă şi aproape.
Cin’ ne-a blestemat ca doar în noapte
Lâng-obrazul tău să ne spunem şoapte
Şi iubirea noastră ca să ţină doar
Cât ţine lumina, cea de sus, din far?!”
P.S. Poezia, apărută în volumul Bicicleta Van Gogh, s-ar fi cuvenit, azi, să poarte un subtitlu așa: Fiindcă există un Sfânt Walentin al Bicicletelor tandre. De ce am scris Walentin? Pe motiv de bi-ciclu.
luni, 14 februarie 2011
Ghidon Juan
2 comentarii:
am postat cronica de carte pe blog dom' profesor si vreau neaparat un comment :)
FRUMOS SI SENSIBIL. Toate cele de bine, cornel.
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.