De unde are croasantul forma semilunii

"Cum cele trei sute de tunuri osmanlâi nu au reuşit să perforeze zidurile Vienei şi nici să deschidă porţile cetăţii ei, şi cum ghiulelele de paie şi de fontă, pornite din tunurile lui Şerban Cantacuzino, nu serveau pofta turcului de cucerire, ci comunitatea Europei creştine, de vreme ce pe deasupra nu reuşiseră, asediatorii au încercat să pătrundă, în acelaşi an, 1683, în inima capitalei imperiale, asemeni cârtiţelor, scormonind pământul pe dedesubtul zidurilor ei...
5000 de mineri improvizaţi săpau, în cursul nopţilor din perioada asediului, galerii care să-i ducă în cetate. Tot atunci, spre a nu fi ochiţi de tirurile artileriei duşmane după fumurile cuptoarelor, brutarii vienezi îşi coceau pâinea pentru a-i hrăni pe asediaţi, lucrând de zor în nopţile de vară ale lui 1683, când armele şi armatele tăceau mâlc. Ascuţit de spaime şi întuneric auzul brutarilor vienezi a descoperit încercarea turcilor care săpau în subteranele Vienei, zădărnicindu-le proiectul. Pentru acest merit, Curtea Imperială îi va premia pe patiserii cu urechea fină cu licenţa de a fabrica un produs de panificaţie de forma semilunei." (Coriolan Babeți, Atelierul de arte Timișoara, Brumar, 2010)