Gura Humorului are strungăreață

Între Academia Cațavencu și Kamikaze, eu mă aștept să nu prea mai cumpăr la Kamikaze.
Primul număr al celor plecați de la AC a avut o copertă, în consens cu emotivitatea unui asemenea gest, un falus.
După dimensiuni și context diplomatic, părea un falus troian de Traian, însă noua echipă, în a-Vântul independenței, s-a trezit cu căruța umorului eșuată în lanul cu păpușoi răzbeliți ai vulgarității.
Și, pentru ca senzația de inconfort să nu dispară, am să recunosc aici că, în premieră absolută, kamikazii mi l-au făcut simpatic pe a-jurnalistul Mircea Badea, imaginat în cuvioasa poziție a misionarului într-un șir de jalnice desene.
Asemenea rețete de tratare a umorului îmi amintesc, fatalamente, de felul în care Mircea Dinescu a tratat inteligența colaboratorilor săi de la Plai cu Boi și Aspirina săracului cu Viagra second dick.
Marele geograf anonim din mine încă mai crede că Gura Humorului se află la nord de paralela Curelei.