Dacă nu ar fi fost selectat în lotul de poeți ce stau, ca satelitu de pază, deasupra Jimboliei, în gură cu o bucată bună de poezie, Petre Stoica ar fi fost azi sărbătorit la 79 de ani.
Ori la Fundație, ori la Muzeul Presei, ori la Cafeneaua Apunake.
Desigur că i-aș fi revăzut acolo pe Gabi, pe Mihaela, pe Ion, pe Matei, pe Daniel, pe Vio, pe Eugen.
Mi-l imaginez la fel de ferchezuit și frumos, cu părul des, drept, cu barba și mustața desenând perfect o figură peste care cărțile s-au așezat cu albul în sus.
De când nu mai e pe aici, mă rog și pentru el în fiecare noapte, iar pentru ca Dumnezeu să zâmbească atunci când mă aude ce zic, îi spun pe nume ca unui copil.
Petrică.
5 comentarii:
De 15 februarie mi-am amintit cu doua zile mai tarziu. Aveam in minte doar 21 martie...
Cu (sau fara) voia ta, am descarcat poza. Multumesc!
Bravo, Marcel!
Dorin
@castaboca
Dacă mai doriți poze cu Petre, o sa vă trimit prin mail.
@dorintudoran
Mulțumesc, Dorine!
Uite un blog unde am transcris câteva convorbiri cu el, înainte de a fi plecat:
http://blogulluipetrestoicasimarceltolcea.blogspot.com/?zx=e2172352196ca75f
Da, raman la aceasi idee: prin moartea lui Petre Stoica Banatul a pierdut o buna parte din sarea care dadea gustul vietii culturale din aceasta regiune. Anavi Adam este al doilea nume dupa care tanjesc. Nimic nu este vesnic in aceasta lume, poate doar respectul sau ura. In cazul lui Petre Stoica si Anavi Adam, Respect.
@ marcel tolcea
Multam pentru link!
Numai bine,
Dorin
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.