Poveşti cu peştişori cam fermecaţi

Stanley Wronwanee Ti din Perth, Australia, susţine că, în 2009, a prins în apele oceanului un peşte dintr-un “material ciudat, de consistenţa gudronului” care vorbea o engleză ciudată, de acum două–trei veacuri. Peştele, fermecat după toate semnele, se comporta pe uscat asemenea asfaltului, adică se rigidiza pe măsură ce se scurgeau secundele şi, cu un ultim efort, i-a comunicat australianului semiaborigen că, dacă îl aruncă în apă, îi va îndeplini orice dorinţă.
Pescarul s-a tot moşmondit ce să îi ceară şi, in extremis, i-a spus că “ar schimba Rover-ul lui din ’04 cu un Chrysler nou-nouţ”. Zis şi făcut. A aruncat făptura în valuri, numai că era prea târziu: ciudata vieţuitoare s-a dus la fund după ce a lovit apa cu un zgomot sec ţiglă uscată.
Ciudăţenia cea mare e că că Pontiacul se făcuse un soi de centaur, jumătate Pontiac, jumătate Chrysler, fapt, de altfel, ce constituie şi singura dovadă că S.W.T. nu a minţit nicio iotă.
Partea dreaptă a motorului vechi funcţionează perfect împreună cu partea stângă de Chrysler şi nici un firicel de sudură nu a putut fi, până acum, detectat.