Corneliu V. Nistorescu

Oare de ce ţine cu orice preţ dl Cornel Nistorescu să treacă glonţ pe lângă propria-i onorabilitate?
Bani are destui, a scris cărţi de reportaj care au făcut istorie, a condus "Evenimentul zilei" ani buni, a avut parte de femei frumoase, de glorie, de recunoaştere. De talent.
Ce îl orbeşte acum în asemenea hal încât se acoperă singur de hemoragia propriilor bale?
Ce tiroidă antibăsesciană i-a crescut în aşa hal încât, în loc de transpiraţie, respiră dejecţii de nespus nici în gând?!
Oare cum a putut să dea drumul unor asemenea lături în "Cotidianul" despre Tismăneanu, Patapievici sau Mihăieş, ca să nu citez decât trei dintre cei murdăriţi?!
Există, în orice ură, cred eu, o limită de care nu se poate nicicând trece: copiii şi morţii.
Deocamdată, Domnul Cornel Nistorescu a dărâmat un tabu.
Urmează, evident, să fie bălăcăriţi şi copiii celor în cauză.