miercuri, decembrie 17, 2008
marcel tolcea
Revoluție este un cuvânt românesc ce are o etimologie… timișoreană. Dacă, după 19 ani, românii încă se întreabă ce a fost în decembrie 1989, Revoluție sau lovitură de stat, timișorenii știu că aici, la Timișoara, a fost revoluție. În rest, probabil că o fi fost conspiratie, lovitură de stat, loviluție, operetă, un film la televizor cu cascadorii, însă la Timișoara a fost Revoluție. Cu R mare.
Privit mai îndeaproape, cuvântul revoluție are ciudățeniile lui. Din punct de vedere social, revoluție înseamna o schimbare radical a societății. În fizică, astronomie sau geometrie, revoluția este o mișcare ce descrie o traiectorie completă. Mai simplu spus, prin mișcarea de revoluție, un corp ajunge de unde a plecat.
Personal, eu am avut presimțirea că așa se va petrece și cu schimbarea la fata a Romaniei încă din primavara lui 1989. Am scris bine, am știut asta încă din luna mai 1989.
La acea dată eram redactor la editura Facla și am fost contactat de un profesor universitar de socialism știintific, William Marin, care a ținut morțiș să îmi spună așa: “până la finele anului Criminalul va fi lichidat”. Criminalul era Ceaușescu și fix în clipa în care mi-a spus acest lucru mi s-a făcut frica. Poate că era un provocator. Nu aveam deloc stofă de conspirator și i-am spus ceva de circumstanță despre PCR și despre secretarul general al partidului. M-a asigurat că știa totul despre mine, inclusiv că am evitat să scriu în volumul omagial dedicat lui Ceaușescu.
În seara acelei zile omul meu urma să plece definitiv în Germania și a ținut să le transmit prietenilor mei Vasile Popovici, Daniel Vighi și Mircea Mihăieș ”să nu cedeze pe ultima sută de metri”.
Eram tot mai înfricoșat, cu atât mai mult cu cât sediul editurii se afla atunci în curtea Școlii de Partid unde mi se părea că suntem atent supravegheați. Nu mi-a cerut nimic. Doar să am încredere. Dovada? Volumul Perspective globale ale omenirii, apărut la Editura Tehnică și Stiințifică în acel an. Din primul guvern democrat al României postbelice — mi-a spus profesorul — vor face parte doi dintre coordonatorii cărții.
De spaimă, nici nu am îndrăznit să ating cartea în librării. Abia în ianuarie 1990 am văzut despre cine era vorba: Ion Iliescu și Serghei Celac, primul ministru de externe al României democratice.
Dacă a conspira înseamnă ”a respira împreună”, vă asigur că, pe tot parcursul conversației mele cu profesorul universitar, eu am respirat ușurat abia în 22 decembrie.
miercuri, 17 decembrie 2008
Revoluția din fizică și din România
4 comentarii:
sunt si eu timisorea si inca unul mandru de identitatea sa, a orasului si a regiunii...insa nu pot sa nu ma intreb la fiecare aniversare a revolutiei de la Timisoara de ce suntem asa de mandri ca am fost papusele, de ce asa de mandri ca am putut fi scosi in strada pentru scopuri antestabilite, de ce asa de mandri k am fost "primul oras, unde armata fraternizase cu revolutionarii", dar unde...esential pentru reusita unei revolutii....armata nu era la ordinele regimului revolutionar, unde se pastra institutia judetenei de partid, oras in care nu s/a instalat un regim politic ALTERNATIV pentru Romania si de unde se negocia cu cei care ne omorasera concitadinii...daca revolutia de la Timisoara ar fi reusit sa/si duca programul si guvernarea la putere sa preia puterea in intreaga tara si in Bucuresti in cele din urma, atunci ar fi avut sens...asa am fost liberi prin convenienta, pentru cateva zile de jucat cu jucarii.
Mandria ramane, desigur, dar e mai mult fala decat mandrie.
Daa. Și eu sunt timișorean (fost timișorean, cam tot aia). Când spun acum 19 ani, îmi pare mult și mă întreb porcării, de exemplu unde sau cum denu mai sunt tânăr și de ce dracu mi-am pierdut vremea tăind frunze la căței, dar atunci am crezut că am participat la o revoluție. Acum nu mai cred nimic, încerc să mă detașez de acele evenimente și să dorm liniștit cu capul pe pernă.
Domnule Tolcea, eu voiam să spun, de fapt, dacă nu s-a subînțeles, că imi place blogul ăsta. Are un iz de carte, chiar dacă e pe internet și-l citesc de pe monitor. L-am început de sus în jos, am ajuns la luna octombrie pe terminate. Le dau gata și pe celelalte luni, într-o clipă, dacă mi-aș pune mintea, dar nu mi-o pun, un vin bun se bea cu înghițituri mici și cu plescăieli.
D-nule Tolcea, chiar am luat si eu netu` si am cautat sa aflu cat mai multe despre dvs. si iata ca m-ati uimit din nou...nu vreau sa sune magulitor ceea ce voi scrie...atat voi spune...pentru ca sunteti o fire complexa, agila, plina de umor si zglobie, niciodata ,,prea batran, dar nici prea tanar`` , pentru mine v-ati incadrat in seria celor mari 4 oameni pe care i-am cunoscut eu vreodata: Alexandru Mihalache, Janina Fluieras, Ecaterina Didilescu si dvs. RESPECT d-nule Tolcea...si pentru faptul ca imi cititi acest comment...
De ce şi "din fizică" ? Că din text nu pricep. În rest, vorbiţi exclusiv de speranţe, de ce voiaţi să fie şi a şi fost. Simple speculaţii de-acum împrejurul unor întâmplătoare vorbe de-atunci. E ştiut că orice se poate suprapune cu orice. Legături, asocieri etc. Văd peste tot profeţi despre trecut, nici unul despre viitor. Cunoaşteţi ghicitoarea numerelor de la loto ?
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.