Generalul Stănculescu a predat Revoluția unor civili?

”Îmi pare rău că am predat Revoluția pe mâinile unor civili care nu erau pregătiți încă!”, sună stupefianta declarație a generalului Stănculescu la ultima sa conferința de presă în libertate.
Ce să înțelegem din ea? Că a fost o lovitură de stat militară? Că V. A. Stănculescu ar fi putut să instaureze o dictatură militară?
Oricum ar fi sună ciudat. Însă ca un ecou al unor manevre ale generalului imediat după Revoluție, în primăvara lui ’90, când personajul vine la Timişoara şi are o întâlnire discretă cu câţiva dintre liderii Societăţii. Cărora nu numai că le promite sprijin, dar le şi spune că tocmai se întorcea de la Versoix unde a discutat cu Majestatea Sa Regele Mihai posibilitatea revenirii fostului suveran pe tronul României. Lucru dovedit ulterior adevărat! Drept pentru care le recomandă interlocutorilor să ia o atitudine mai ferma numai atunci când va fi cazul. De fapt, ţelul lui Stănculescu — pe atunci ministru al Industriei — nu era atât temporizarea Societăţii, ci atragerea Societăţii într-o acţiune ce ar fi semănat foarte clar a lovitură de stat! În plus, prin intermediul Societăţii Timişoara, era credibil în a încuraja acţiunile CADA de care, fix la momentul potrivit, s-a dezis. Fiindcă el nu era interesat de reforma morală din Armată, ci urmărea să-l înlăture pe ministrul Apărării, gen. Guşe, pentru a avea acces la industria militară ce aducea banii cei mulţi! O ţintă pe care a atins-o — îmbinând încercarea de discreditare a Societăţii Timişoara, utilul şi plăcutul — câteva luni mai târziu!