Paradoxul Român e descris de următoare situaţie: în timp ce telenovela Inimă de ţigan a fost cea mai de succes telenovelă aborigenă, cu o audienţă record, peste 80 la sută dintre cetăţenii români au reacţie viscerală faţă de ţigani.
Ce să înţelegi din asta? Că ţiganii din filme sunt, de fapt, nişte eroi fascinanţi, adevărate modele? Mai mult ca sigur. Mi se pare evident faptul că haiducia de jeep a personajelor fascinează. E plăcut să vezi cum baştanii amestecă dezacordul gramatical cu acordul tacit al autorităţilor statului. E mişto să vezi cum exotismul conflictelor de familie bagă legea sub fuste. Să fim serioşi: cine oare nu ar vrea să fie deasupra legii?! De neatins. O etimologie ne-ar ajuta puţin: Atsingaros, în neogreacă, înseamnă "de neatins".
Ca o concluzie morală şi succintă, aş spune că, deocamdată, "ni se vede televizorul". Adică acea parte pe care junele ţigănci din jurul Complexului studenţesc al anilor 70 ne-o arătau, de departe: şi pe bani, şi la enervare.
2 comentarii:
Centrul Multicultural de Cercetări pentru Tineret Arad a organizat in 2004 Simpozionul "Vrem să vă cunoaştem!", despre comunitatea romilor din judeţul Arad. Simpozionul s-a concretizat prin publicarea unei cărţi. Centrul Multicultural de Cercetări pentru Tineret a fost fondat de profesori arădeni şi timişoreni - prof. Cristina Miltaller de la Colegiul Naţional "Moise Nicoară", prof. Eugen Ghiţă de la Liceul Teoretic "A. M. Guttenbrun" şi prof. Luminiţa Niţu de la Colegiul Economic "F. S. Nitti" Timisoara - cu scopul de a promova în rândul intelectualităţii ideea de multiculturalitate. "Vrem să vă cunoaştem!" a fost organizat în parteneriat cu ISJ Arad, în cadrul programului "A doua şansă". Elevii implicaţi în acţiune au depus o muncă de cercetare de un an şi jumate, soldată cu materiale scrise şi filmate legate de viaţa rromilor din judeţul nostru.
Am văzut că în România intoleranţa generează dictatura. Democraţia e strâns legată de toleranţă. De aceea am considerat că e necesar să cunoaştem îndeaproape minorităţile naţionale din judeţul nostru, pentru a elimina prejudecăţile care nasc intoleranţa.
Ma bucur ca am apucat sa cunosc obiceiuri si traditii frumoase ale comunitatii romilor.
Acum 1 an si ceva am ajutat un tanar sa se inscrie la facultate. I-am inmanat foarte frumos, cu zambet larg o fisa de inscriere si l-am indrumat pas cu pas spre ce trebuia sa faca. A fost foarte galant, politicos, cu glas cald, tremurand, timid. Vorbea cu emotii ceea ce facea ca dictia lui sa fie usor exagerata. Oricum, un om cu potential mare, mi-am zis. La sfarsit m-a rugat sa specific in fisa de inscriere ca este rrom si ca el aplica pentru locurile bugetate pentru acestia. Mirarea mi-a fost mare si se pare eterna. I-am urat succes cu un zambet si mai larg ca sa-i dau de inteles ca lumea e de fapt frumoasa si il sprijina. Wow, speranta totusi exista si a si dat mana cu mine.
Ideea de multiculturalitate e de mare efect timpurilor contemporane cand "toleranta" si "acceptarea" sunt lucruri cool, purtate ca si accesoriu moral. De fapt ea ar trebui sa vina de la sine si sa existe natural, dar unii mai fac eforturi sa se obisnuiasca cu, sa zicem, noua eticheta morala. Totodata, ideea de multiculturalitate presupune acceptarea unor particularitati proprii culturilor in cauza. Romanii, de voie, de nevoie, sunt gata sa accepte rromii in societate, organizand festivaluri, laudandu-le arta si mestesugurile lor. Rromi insa ce fac spre a arata deschidere spre alte culturi? Lasand in urma lor, indignare, anxietate, distrugeri, violuri, Mailatzi, capsunari si o Italie ("sora de sange" cu Romania) furibunda?! Amprentarea, sterilizarea, educarea suna brusc inuman? Sa fim seriosi.
Romanii isi merita cu varf si indesat "inima" lor de tigan(i), atata timp cat visul lor cel mai mare este: "sa moara dusmanii", "bolid super-tunat", "capra vecinului e mai grasa si mai frumoasa, asadar asta ma face nefericit", "mergem in Italia ca acolo se fac bani ca sa-mi iau masina", etc. De fapt romanii invidiaza in secret rromii, pentru ca pot si au mai multe (bani si femei in speta). Astept totusi si in cazul acesta sa dau mana din nou cu vreo speranta ratacita.
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.